De ce tin cu Dinamo? Nu stiu. Nu am putut niciodata sa gasesc raspunsul perfect. Asa cum toti au dreptul sa-si dea cu parerea despre echipa lor iubita, o voi face si eu acum … din nou. Promit sa nu va retin mult. Incepem.
O echipa, in istoria ei, intalneste momente de rascruce ce isi pot pune amprenta pe ani intregi, pe care le poate gestiona bine sau rau.
Unul dintre acestea s-a petrecut, dupa cum bine va amintiti, la Dinamo 1 - 0 CFR Cluj cand o romanie intreaga ne implora sa avem blazon. Am ales gresit! Am ales sa cadem capcana intinsa de acest popor mizerabil. Alta era istoria noastra recenta daca atunci, pe munca si pe dreptul nostru, alegeam calea cea buna. Si acum mai am cosmaruri cu franturi de amintiri reale ca intr-un film de groaza … singur pe aleea de langa bazin in minutul 80, plangand si blestemand, iar in spatele meu un stadion plin de dinamovisti, parca sedati, bucurandu-se isteric si absurd.
Al doilea moment de rascruce s-a petrecut chiar ieri, dar inca nu s-a incheiat. Mai avem timp cateva ore, maxim zile, sa alegem calea:
1. Gandim exclusiv distructiv si ne autodistrugem oferind inca un titlu nemuncit (pentru a cata oara?!) spurcatilor ordinari? Abandonam cursa dupa doar 2 pasi si oferim un galop “eroic” de sanatate echipei acestui mizerabil popor in aplauze isterice?!
2. Strangem din dinti, ne impunem cu orice pret punctul de vedere pentru repararea “cariilor” si continuam lupta?!
Va doresc atat: August 2011, sa va indreptati cu pasi apasati catre noul Lia Manoliu pentru un mare meci si sa multumiti pentru ziua de ieri.
De ce tin cu Dinamo? Eu nu tin cu Dinamo. EU IUBESC DINAMO!